Am vrut sa profitam de evenimentul de week-endu-ul acesta de pe Arthur Verona ca sa scoatem in lume 15 din cele din cele 436 (pe numarate) resedinte nobiliare despre care stim in acest moment ca exista. Am ales cele 15 “purtatoare de cuvant”, constructii pitoresti, spectaculoase, cu vino-ncoa, capabile sa atraga privirele trectaorilor si le-am expus pe strada, pe panouri: imagini si povesti. Scopul: pur si simplu sa aratam ca aceste constructii exista. Si sunt frumoase (si da, se cam darama). A fost un prim pas – doar un aperitiv, o “degustare” de castele.

Spre surprinderea noastra, oamenii care au vazut expozitia s-au aratat foarte interesati de subiect. S-au oprit, unii au stat indelung sa citeasca explicatiile de pe panouri, s-au indignat, s-au scandalizat. Au inteles sau nu despre ce era vorba. Cele mai multe intrebari pe care le-am primit (sau pe care le-am auzit) au fost de ordin practic: “ce e de facut?” O intrebare pe care am gasit-o imbucuratoare, pentru ca arata ca oamenii ar vrea sa se faca ceva, sa se salveze aceste monumente.

Ce e de facut, asta ne intrebam si noi. Incercand sa evitam lamentatia, sa nu aruncam (inutil) cu pietre in institutiile de la care ne-am astepta sa fie responsabile de aceste monumente, am decis sa punem problema altfel: ce e de facut – deci ce ar trebui, ce putem sa facem noi. La un brainstorming la o cafea am ajuns la concluzia ca solutii se pot nascoci.

Multe intrebari se referau la locatia acestor palate si daca ele pot fi vizitate. S-ar putea crea trasee (tinand cont si de statutul juridic al resedintelor in cauza) prin judete. Imaginati-va: sa faci in vacanta un tur romantic pe la resedinte nobiliare uitate.

Alte resedinte nobiliare ar putea fi refunctionalizate: unele au fost deja transformate in hoteluri.

Altele ar putea gazdui tabere, scoli de vara, ateliere pe diverse teme ca pictura, fotografia, arhitectura, restaurare sau mestesugarie (initiative de felul acesta exista la palatul Banffy din Bontida, jud. Cluj).

Alte palate ar putea deveni locuri de “pelerinaj”, in sensul in care imprejurimile ar putea gazdui festivaluri.

Poate cea mai simpla “interventie” ar fi acoperirea palatelor fara acoperis (apa infiltrata in ziduri este cel mai mare dusman al constructiei).

Prin urmare, daca tot avem idei, si daca oamenii tot intreaba “specialistii de ce nu se ocupa?” iar noi suntem pe cale de a deveni specialistii in cauza, ne-am hotarat sa ducem proiectul la un alt nivel. Vom incerca sa facem ceva. Vom duce la capat inventarierea resedintelor nobiliare din Transilvania, Banat, etc. dar in paralel o sa incercam sa venim cu o serie de solutii posibile (particularizate pe resedinte si pe situatia fiecareia) pentru palatele din judetul Timis, cu care suntem cel mai familiari.

Pana atunci, continuam prezentarea vizuala si biografica a palatelor.


1 Comentarii

Anonim a spus…
Păcat de Conacul Nicolics din Rudna... am fost în 2009 să văd ce a mai rămas din el... am trecut şi pe la Conacul Gudennus, un pic mai departe... Gudennus-ul este şi mai ruinat.. păcat, dacă doriţi aş putea să vă daă cateva fotografii cu Coancul Gudennus... el este mai puţin cunoscut, decat Nicolics... oricum, după 20 de ani de acum... nici unul nu va mai fi în picioare...