În ultimii ani, interesul pentru vechile reşedinţe nobiliare din România a crescut. Fie că e vorba de numărul din ce în ce mai mare de curioşi ce pleacă să străbată satele în căutare de vechi conace, sau de antreprenori ce încep aventura de a readuce astfel de clădiri la frumuseţea de altădată, se poate observa clar un curent din ce în ce mai amplu de redescoperire a reşedinţelor nobiliare extraurbane.

Prin proiectul Monumente Uitate am găsit la nivelul întregii țări în jur de 70 de povești de succes ce au avut ca rezultat revitalizarea reședințelor nobiliare. Contextul în care acestea s-au născut diferă de la caz la caz, dar au un numitor comun și anume conacele uitate ce revin la viață sub îngrijirea actualilor proprietari. Profilul celor care investesc în astfel de clădiri este în curs de a se defini. Putem vorbi de autorități locale sau investitori privați care au reușit să vadă potențialul economic al acestor clădiri, de urmași ai nobilimii care doresc să reinstaureze clădirile ca exponenți ai istoriilor de familie, de membri ai comunităților locale care cred în valoarea culturală a acestora, sau de asociații de profil care vor să redefinescă conceptul de monument istoric în societatea românească.

foto: Monumente Uitate, 2014

Procesul de revitalizare al unei clădiri istorice este de cele mai multe ori unul de durată, ce se desfășoară pe parcursul a câțiva ani. Acesta începe cu studierea amănunțită a clădirii și a contextului acesteia, alegerea programului arhitectural potrivit și se continuă cu intervenția propriu-zisă, de restaurare, care implică de cele mai multe ori noi perioade de cercetare. În acest proces, relația cu autoritățile locale este esențială, dar dacă în unele cazuri acestea se implică și susțin eforturile proprietarilor există și cazuri mai puțin fericite în care instituțiile abilitate nu numai că privesc impasibile, dar chiar împiedică ducerea la bun sfârșit a acestor proiecte.

foto: Alternativa pentru monumente, 2014

Pentru a arăta câteva dintre cele mai frecvente probleme cu care proprietarii de clădiri istorice se confruntă și pentru a transparentiza iniţiativele din spatele porţilor istorice, ne-am propus să prezentăm, inițial printr-o expoziție itinerantă, câteva astfel de poveşti văzute prin prisma celor ce şi-au luat angajamentul de a readuce aceste clădiri istorice la viaţă. Am vorbit cu membrii vechilor familii nobiliare, cu echipele muzeelor sau ONG-urilor şi cu antreprenorii implicaţi pentru a arăta, în final, că DA, SE POATE.

foto via Muzeul Municipal Carei

Astfel, pornind de la o serie de interviuri realizate în perioada mai-iunie 2015, am creat expoziţia Monumente Uitate: castele și conace revitalizate, dedicată acestor iniţiative. Aceasta aduce în discuție o paletă variată de abordări, idei interesante de revitalizare, proiecte de reabilitare în curs sau recent realizate și restaurări de succes efectuate înainte de 1989. Informațiile prezentate se referă la procesul de retrocedare al proprietăților, relația cu autoritățile statului, proiectele de revitalizare sau reabilitare sau, după caz, procesul de mentenanță al clădirilor, finanțarea necesară implementării unor astfel de proiecte şi perspectivele de dezvoltare.

Datorită faptului că interviurile s-au dovedit a fi deosebit de interesante iar expoziția a reușit să prezinte doar în mare problematica, am hotărât ca în următorele luni să le publicăm integral pe blog. Pe primul, dedicat Castelului Teleki din Gorneşti, îl veţi putea citi aici.

Castelul Teleki, jud. Mureș.


***

Expoziția Monumente Uitate – Castele şi conace revitalizate este realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Arhitecților din România și al Ordinului Arhitecților din România, din Timbrul Arhitecturii. Parteneri: Institutul Naţional al Patrimoniului, Asociaţia Istoria Artei, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Mureş. Aceasta călătoreşte prin ţară, iar programul ei poate fi consultat mai jos.


***


Expoziția Monumente Uitate – Castele şi conace revitalizate este realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Arhitecților din România și al Ordinului Arhitecților din România, din Timbrul Arhitecturii. Parteneri: Institutul Naţional al Patrimoniului, Asociaţia Istoria Artei, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Mureş.

Expoziţia poate fi văzută după următorul program*:


* Programul va fi actualizat periodic.


0 Comentarii