Comuna Cetatea de Balta (Kukullovar - Cetatea Tarnavei) se afla in jud. Alba, pe DJ 107, intre Tarnaveni si Blaj, pe malul Tarnavei mici. Rezonantele istorice ale localitatii sunt numeroase, mai multe puteti citi aici. Chiar si denumirea localitatii sugereaza existenta unei fortificatii, care, la prima vedere, ar putea fi asociata cu impunatorul castel de pe colina. Insa vechea cetate nu mai este vizibila azi iar ruinele ei nu se afla sub castel, ci la Sud-Vest de acesta, pe un teren viran. Teoria suprapunerii celor doua cladiri a circulat o vreme in literatura de specialitate. Mai multe, aici.
Cetatea de balta la Ridicarea Iozefin
ă (1769-1773)
Actualul castel dateaza de la sfarsitul sec. al XVI-lea – prima jumatate a sec al XVII-lea. Anul exact al constructiei, la fel ca si beneficiarul, este incert. Constructia se incheie jurul anului 1624, cand domeniul ii apartinea lui Stefan Bethlen, fratele guvernatorului Transilvaniei Gabriel Bethlen. Acesta a adus castelul la forma sa renascentista, vizibila si in prezent.
Castelul are un plan compact, rectangular, fara curte interioara, cu 5 turnuri acoperite, fara scop defensiv, dintre care 4 circulare, amplasate la colturi. Al cincilea turn este amplasat pe o fatada laterala, are forma octogonala si adaposteste o scara secundara. Scara principala de acces, aflata in partea din fata a castelului, se termina cu o terasa inchisa cu tamplarie de lemn si a fost adaugata ulterior. Castelul are parter, etaj, pod si subsol si pastreaza caracteristicile castelelor nobiliare renascentiste construite in acea perioada, printre care se numara si castelul de la Iernut, cel de la Mediesul Aurit, Racos sau Cris. La parter se aflau dependintele si camerele servitorilor iar incaperile principale se aflau la etaj.
ancadrament de calcar in stil renascentist
Dupa ce o perioada castelul iese din posesia familiei Bethlen, Gabor Bethlen cumpara domeniul, in 1758, impreuna cu cel de la Iernut cu 470 000 forinti si il vinde in acelasi an fratelui sau Miklos Bethlen petru suma de 70 000 forinti, cu conditia ca primul fiu nascut sa mosteneasca domeniul iar in cazul primei fiice, familia sa rascumpere domeniu. In jurul anului 1769 incep lucrari ample de renovare a ansamblului, scopul fiind transformarea lui intr-o resedinta confortabila si somptuoasa. Podul mobil este inlocuit de un pod acoperit (ce oferea si o terasa la primul etaj), vizibil intr-o gravura din anul 1852 si sugerat in gravura de mai jos. Scripetele original al podului mobil inca se pastreaza. Tot in aceasta perioada se reface acoperisul, se darama zidul de aparare, se construieste capela, grajdul si turnul de poarta (prabusit in 1972) si se amenajeaza parcul castelului.
Astazi, in spatele castelului, se gaseste o inscriptie comemorativa ce atesta terminarea lucrarilor la castel in 1773: ''Anno 1773. Arcem hane restauri, innovari et adornari fecit excel. ac. Illus. d. Comes Micolaus de Bethlen Sacrae S. Reg. Mai. Camerarius status et gubern. act int. consiliarius et per magnum Tranniae principatum thesaurarius regius 1773'' (Nicolaus Bethlen ilustrul conte, camerar regional al statului şi guvernului, consilier şi tezaurar regal peste marele principat al Transilvaniei a poruncit sa se renoveze şi să se împodobească acest castel in 1773). Inscriptia este incadrata de elemente decorative baroce si facea parte din frontonul podului acoperit, dupa cum sugereaza o imagine de epoca.
mai multe imagini de arhiva in ''Castelul Bethlen Haller din Cetatea de Balta - evolutie''
Un alt element interesant adaugat de Miklos Bethlen este blazonul de alianta al familiilor Bethlen si Csaky de Korosszegh et Adorjan, cea din urma avand ca insemn heraldic un cap taiat de tatar. Blazoanele corespund lui Miklos Bethlen si sotiei sale, Katalin Csaky de Korosszegh et Adorjan. Blazonul era amplasat pe un fronton deasupra portii principale de acces, pe fatada dinspre curte iar sub el se gasea odata o inscriptie ce atesta amenajarea portii de acces in 1769.
Scara principala de acces, aflata in partea din fata a castelului, se termina cu o veranda inchisa cu tamplarie de lemn si tavan casetat. Astazi, in stanga portii de acces in incinta se afla dependintele, pe marginea colinei se află o capela, iar la baza colinei, izolata, o dependinta, probabil granar sau grajd (in stare de degradare in 2008).
Ultimul proprietar din familia Bethlen a fost Markus Bethlen. Domeniul este vandut de acesta in a doua jumatate a sec. al XIX lea familiei Haller, in posesia careia ramane pana in momentul nationalizarii. In perioada comunista, castelul a indeplinit diverse functii pana cand a fost transformat in sectie de sampanizare aferenta IAS Jidvei. Desigur, aceasta conversie a insemnat disparitia pieselor originale de mobilier si decoratiunilor. Se fac lucrari de intretinere si adaugiri, din pacate in neconformitate cu statutul de monument al cladirii (recompartimentari si terasa deschisa, cu parapet din beton armat, aflata pe fatada de nord). Dupa 1989, castelul este retrocedat familiei Haller care il vinde mai departe familiei Necsulescu, proprietarii Jidvei. Functioneaza in continuare o perioada ca sectie de sampanizare dupa care, in 2003, se incep lucrarile de restaurare si reamenajare a ansamblului pentru o destinatie mai apropiata celei initiale.
In prezent, castelul este imaginea Jidvei. Ansamblul este proprietate privata, dar se poate vizita la cerere, pentru grupuri organizate. In prezent, proprietarii continua lucrarile de restaurare, doar pivtina si parterul fiind finalizate. Cladirile pastreaza atat principalele elemente arthitecturale renascentiste cat si o parte din cele baroce ale renovarii din 1773 iar actualii proprietari au adaugat diverse decoratiuni ce ofera un aer medieval. Per ansamblu, interiorul castelului ofera o experienta artistica eclectica, in urma careia vizitatorul poate simti evolutia de patru secole a acestei cladiri: de la boltile si ancadramentele renascentiste, la elementele baroce si pana la gresia moderna si chiar replicile moderne de armuri medievale.
Noi am incercat sa aflam mai multe despre cum se poate vizita castelul... si am reusit. Asadar, daca doriti sa vizitati Castelul Bethlen - Haller din Cetatea de Balta si doriti mai multe informatii si date de contact, scrieti-ne la monumenteuitate@gmail.com.
Cetatea de balta la Ridicarea Iozefină (1769-1773)
Sursa imagine: BÍRÓ JÓZSEF - Erdélyi kastélyok
2 comentarii:
E bine de stiut ca mai sunt castele renovate care au si un viitor, nu doar un trecut.
E bine de trecut in circuitul oricarui turist roman sau strain
Trimiteţi un comentariu