Palatul Haller din Coplean
Palatul Haller din comuna Cășeiu, satul Coplean (7 km nord de Dej) este una din cele mai pitorești și mai triste ruine ale unei reședințe nobiliare (în ordinea în care preferați), cu atât mai mult cu cât palatul reprezintă un moment semnificativ în istoria artei și arhitecturii din Transilvania. De altfel, în ciuda stării deplorabile în care se află clădirea, valoarea ei e vizibilă și „cu ochiul liber”, fără a fi nevoie de prea multe investigații suplimentare. Acoperișul s-a prăbușit, luând cu el interiorul, iar pe zidurile palatului cresc în voie buruieni. Cu toate acestea, zidurile afișează încă sfidătoare spectaculoasele ancadramente roccoco executate de celebrul sculptor transilvănean Anton Schuchbauer... (continuarea pe monumenteuitate.org)
3 Comentarii
Expresii precum „Conform lui Ionuț Julean (într-un articol foarte convingător din LogiA 13)” şi „Tot cf. lui Ionuț Julean”, presărate ici-colo, în textul „dumneavoastră” nu sunt suficiente pentru a cita corect autorul unei lucrări şi lucrarea acestuia.
LogiaA13 este LogiA Nr. 13/2010 „Revista Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism a Universităţii din Cluj”, Editura U.T.PRESS [ISSN 1454-8771], iar articolul meu se întinde între paginile 7-22. În plus, „cf.” este o abreviere din latină şi nu înseamnă „conform”, ci cu totul altceva.
Textul prezentat de dumneavoastră conţine într-o proporţie uluitoare informaţii extrase din lucrarea mea de cercetare intitulată „Coplean – destinul unei familii, destinul unui castel [o istorie radiografiată]”, dintre care, unele reprezintă rezultatul unor investigaţii personale (genealogie, diverse asocieri de nume şi clădiri), care au apărut pentru prima dată în lucrarea mea (dincolo de cele 37 de note de subsol pe care le conţine). Faptul că această lucrare, continuând şirul cercetărilor mele despre „arhitectura castelelor transilvane”, nu a fost publicată într-o revistă de circulaţie largă nu înseamnă că nu presupune şi respectarea dreptului de autor.
Aţi încurcat genealogia şi aţi transcris greşit unele nume. Vă referiţi la „personaje” care nu au avut de-a face cu moşia de la Coplean, aparţinând altei ramuri a familiei Haller. Mi-aţi parafrazat textul în foarte mare măsură, aţi preluat idei şi expresii fără nici măcar o notă cu privire la provenienţa acestora.
Şi nu în ultimul rând vorbim despre „un castel” (o fostă curie renascentistă), nu despre un „palat”, la Coplean.
În speranţa că veţi îndrepta această situaţie nefericită,
Vă asigur de întreaga mea consideraţie pentru proiectul, web-site-ul, iniţiativa şi munca dumneavoastră şi a studenţilor implicaţi,
arh. Ionuţ Julean
Cluj-Napoca,
7 iulie, 2011
Sunt autoarea articolului, încă stud. arh., interesată în mod deosebit de ansamblul Haller din Coplean și dorindu-mi să îmi dau diploma pe reabilitarea ansamblului în discuție. Din materialul bibliografic pe care l-am avut la îndemână (Grigore Ionescu, Nagy Margit, Nicolae Sabău), articolul dumneavoastră mi s-a părut cel mai bine documentat și, așa cum am scris și pe blog, cel mai „convingător”, de aceea am folosit foarte multe din informațiile dumneavoastră, considerându-le ca fiind însuși adevărul. Am crezut că fac dreptate articolului menționându-l așa cum am făcut-o și am considerat că pentru un blog este suficient de bine citat. Îmi pare rău dacă nu a fost așa și îmi voi îndrepta greșeala citând articolul dumneavoastră așa cum mi-ați sugerat și adăugând note de subsol acolo unde este nevoie. În apărarea mea, articolul mi-a fost trimis de o persoană binevoitoare pe mail, în variant fotografiată și nu dispuneam de datele necesare unei citări complete, așa că vă mulțumesc pentru lămuriri și vă asigur că nu a fost vorba de rea-voință.
În ceea ce privește scrierea greșită a unor nume sau menționarea unor membrii ai familiei Haller care nu au avut de-a face cu palatul din Coplean, m-aș bucura să acceptați șă discutăm mai multe, eventual pe privat. În general, materialul publicat de mine e (pe cât posibil) verificat, sau rodul unor cercetări (deasemenea) personale, și dacă m-am înșelat, mi-ar plăcea să știu unde și în ce fel, și să îndreptăm erorile din articol.
În ceea ce privește distincția castel-palat, deși știu că ansamblul de la Coplean a fost construit în stil renascentist, beneficiind de o fortificație și meritând, din această cauză, denumirea de castel, am optat pentru cea de palat pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră, vechea curie a fost reconstruită ca un palat baroc (ornat ulterior în stil rococo), fiind astăzi principalul element al ansamblului, iar fortificația și-a pierdut treptat funcțiunea de apărare și importanța.
Vă felicit pentru un articol bine scris, îmi cer scuze pentru inconvenințele create și sper într-o discuție pe marginea ansamblului.
Cristina Chira
P.S.: Mă tem că va trebui să mai îndurați câteva zile articolul în forma în care este el azi, pentru că deocamdată sunt foarte prinsă cu alte treburi, dar voi remedia lucrurile imediat ce va fi posibil.