Castelul Teleki


Castelul Teleki, aflat în judeţul Mureş, este o impunătoare clădire barocă de secol XVIII. În perioada regimului comunist, ansamblul a fost transformat în preventoriu TBC pentru copii, funcţiune păstrată până în 2011. Ansamblul a fost retrocedat descendenţilor familiei Teleki, care au înfiinţat Asociaţia Castelul Teleki şi în prezent caută posibilităţi pentru a-l restaura şi a-i oferi o nouă funcţiune. La întrebările noastre a răspuns contele Kalman Teleki, unul dintre cei patru proprietari ai castelului.

contele Kalman Teleki


Povestiți-ne puțin despre istoria castelului și cum ați reintrat în posesia acestuia.

Comuna Gorneşti se întinde pe valea Mureşului, între Tîrgu-Mureş şi Reghin. Istoria de peste şapte secole a comunei se împleteşte cu numele moşierilor ei. Numele comunei apare în documente pentru întâia oară în 1319, când regele Ungariei Carol Robert dăruieşte lui Szécsényi Simon domeniul Nagysajó, de care aparţinea şi Gornestiul, amintit la aceea vreme sub numele de Knezeg. Se presupune că aşezarea existase încă din epoca lui Árpád, dar nu se cunosc dovezi directe. La rândul lui, Sigismund de Luxemburg (1387-1437), dăruieşte în 1405 moşia lui Somkeréki Antal, ca recompensă pentru faptele de arme, întrucât acesta s-a numărat între  cei care au salvat viaţa lui Sigismund de Luxemburg în bătălia pierdută la Nicopole (1396). István, unul din fii lui Antal, a ridicat o cetate pe moşia de la Gorneşti, construită parţial din piatră, având două bastioane si două turnuri mai mici. Cetatea era înconjurată de un şanţ de apărare, iar intrarea principală era prevăzută cu un pod mobil. Ca dimensiuni, era similară cu dimensiunile castelului baroc de astăzi. Ultimul bărbat din familie, István, moare în 1642. Până la moartea survenită în 1670, soţia lui, Mindszenti Krisztina, a fost proprietara moşiei. Apoi, domeniul ajunge la familia Bánffy, iar după executarea lui Bánffy Dénes în 1674, ea trece în stăpânirea lui Teleki Mihály.

gravură de Ludwig Rohbock 

Neamul Teleki este urmaş al vechii familii Garázda. Blazonul lor, o capră ridicându-se din flăcări, îl primesc de la regele Sigismund, în 1409. Teleki Mihály este unul din cei mai celebri oameni politici ai Principatului transilvan. Este omul de încredere al principelui Apaffi, fiind întemeietorul averii şi puterii familiei. Şi-a pierdut viaţa în 1690 în bătălia de la Zărneşti. După moartea sa, cei cinci fii au devenit conţi ai Sfântului Imperiu Romano-German. Aceştia au fost, la rândul lor, întemeietorii diverselor ramuri ale familiei. Gorneştiul a fost moştenit de către cel mai mic dintre fii, Sándor. Acesta a fost un mecena al bisericii reformate ardelene şi al aşezămintelor de învăţământ reformate. Dintre fii acestuia, s-a născut la Gorneşti Sámuel, cancelar al Transilvaniei şi întemeietorul bibliotecii care-i poartă numele din Tg.-Mureş.

Castelul Teleki, foto: arh. Eugen Greceanu, 1962.
Fototeca Institutului Național al Patrimoniului, Arhiva DMI

Gorneşti a fost moştenit de fiul său László. Acesta a creat o bibliotecă personală şi el este cel care, în locul cetăţii învechite, în 1772 a pornit construcţia unui castel conform gusturilor epocii, construcţia fiind terminată în 1802. Fiul său, József a moştenit de la tatăl dragostea pentru cărţi. Între 1759 - 1761, în timpul unei călătorii prin Europa, i-a cunoscut pe Voltaire şi pe J.J. Rousseau. Datorită urmaşilor săi, biblioteca va constitui baza bibliotecii Academiei de Ştiinţe Maghiare. Moşia de la Gorneşti a fost moştenită de către fiul său, József. De numele acestuia se leagă tranformarea parcului francez în parc englezesc. După moartea sa, survenită în 1817, soţia sa, Teleki Zsófia  i-a ridicat un monument, care se poate vedea şi azi în parcul castelului. Fiul lui, Domokos, a devenit o figură remarcabilă a generaţiei reformiste, cu preocupări în domeniul istoriei. În 1874 se naşte nepotul său (copilul fetei sale Ilona), contele Bethlen István, primul ministru de mai târziu (1921-1931). Alt nepot, Domokos, colecţionar de artă, se dedică arheologiei şi înfiinţează la castel un muzeu, piesele cele mai valoroase constituindu-le colecţia de covoare orientale. Ultimii proprietari ai castelului sunt contele Teleki Mihály (1921-1988) şi soţia, contesa Tisza Aimée (1914-1991). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare parte a valorilor castelului au fost distruse. După naţionalizarea din 1949, până în 2011, în clădire a funcţionat un preventoriu TBC. Din 2011, impozantul monument istoric a revenit în proprietatea familiei Teleki.

Castelul Teleki, foto: arh. Eugen Greceanu, 1962.
Fototeca Institutului Național al Patrimoniului, Arhiva DMI

Am recăpătat proprietatea după un proces de cinci ani, trecând prin cele trei faze ale sistemului judiciar. Am fost obligaţi să menţinem unitatea care a exploatat castelul încă 5 ani iar aceşti ani au fost foarte dăunători, pentru că întreţinerea clădirii a fost neglijată şi ultimele piese care puteau fi furate... au fost furate.

Castelul Teleki


Care a fost motivația recuperării fostului ansamblu nobiliar și ce v-a determinat să investiți în salvarea lui?

Motivaţia principală a fost de fapt felul în care am fost crescuţi de către părinţii noştri, care au zis întotdeauna că avem o sarcină să salvăm ce este posibil de salvat. Totodată, respectul pe care îl datorăm strămoşilor noştri, care sunt îngropaţi în biserica satului şi în cripta familiei. Aşa că niciodată nu am pus problema să nu încercăm recuperarea şi salvarea acestui castel.

Care era situația ansamblului în momentul în care ați intrat în posesia acestuia și cum a decurs procesul de conservare? În ce constă mentenanța acestuia? Puteţi aproxima valoarea investiţiei?

Dacă este să mă uit la castel cu ochiul meu din est, nu este absolut nicio poblemă, dar cu ochiul meu din vest ... sunt foarte multe probleme. Până acum, noi nu am avut nicio legătură cu autorităţile pentru că încă nu s-a făcut nicio lucrare de restaurare. Nu am făcut până acum decât lucrări de conservare şi menţinerea castelului în stare cât mai bună. Nu am obţinut până acum niciun fond pentru întreţinerea clădirii, dar noi, familia, am cheltuit aproximativ 70000 €. Am făcut lucrări de întreţinere cât mai corecte şi încercăm să organizăm diferite evenimente. Încercăm să vedem la ce o să putem utiliza un castel de dimensiuni considerabile în secolul XXI.

SoNoRo Conac, 2013. 

Care este utilitatea actuală a ansamblului și ce planuri de viitor aveți?

În prezent, Castelul Teleki din Gorneşti este un obiectiv turistic din ce în ce mai atrăgător pentru public. Ansamblul este vizitabil pe tot parcursul anului. În general cei mai mulţi turişti vin în perioada aprilie - octombrie, perioada cea mai aglomerată fiind mai, iulie si august. Timpul mediu pe care turiştii îl petrec la noi este de 40 de minute. Majoritatea turiştilor sunt din ţară şi din Ungaria,  dar vin turişti şi din alte ţări ale Europei, chiar şi din locuri mai exotice ca Australia şi Chile. Anul trecut am avut aproximativ 5000 vizitatori. Organizăm o largă varietate de evenimente: Balul Anual al Castelului, Ziua Castelului, concerte, expoziţii, tabere de cercetași sau tabere de creație sau studiu dedicate artiștilor, arhitecților și istoricilor, dar şi nunţi şi alte evenimente private.

Balul Castelului, 2014

Nuntă la Castelul Teleki

Considerați că este important ca publicul larg să cunoască povestea conacului dumneavoastră? Ce demersuri ați făcut în acest sens?

Pentru moment cel mai important lucru pentru noi este să promovăm turismul. Noi suntem încă în perioada de reflecţie privind viitorul castelului. Pentru promovarea castelului organizăm Ziua Castelului. Am avut mai multe publicaţii în mass media internă şi internaţională. Ne puteţi găsi şi pe facebook sau pe site.

(o parte din) echipa Castelului Teleki


***
Acest interviu a fost realizat în aprilie 2015, ca parte a proiectului Monumente Uitate -  Castele și conace revitalizate, ce dorește să aducă în atenția publicului o serie povești de succes ce au avut ca rezultat revitalizarea reședințelor nobiliare. Contextul în care acestea s-au născut diferă de la caz la caz, dar au un numitor comun și anume conacele uitate ce revin la viață sub îngrijirea actualilor proprietari. Profilul celor care investesc în astfel de clădiri este în curs de a se defini. Putem vorbi de autorități locale sau investitori privați care au reușit să vadă potențialul economic al acestor clădiri, de urmași ai nobilimii care doresc să reinstaureze clădirile ca exponenți ai istoriilor de familie, de membri ai comunităților locale care cred în valoarea culturală a acestora, sau de asociații de profil care vor să redefinescă conceptul de monument istoric în societatea românească.

Următorul episod va fi dedicat conacului Chiroiu din Condeești. Povestea lui, aici.

conacul Chiroiu din Condeești, 2014


***
Monumente Uitate -  Castele și conace revitalizate este un proiect realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Arhitecților din România și al Ordinului Arhitecților din România, din Timbrul Arhitecturii. Parteneri: Institutul Naţional al Patrimoniului, Asociaţia Istoria Artei, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Mureş. 

0 Comentarii