Scrisoare deschisă adresată PRIMULUI MINISTRU AL ROMÂNIEI

ATAC FINAL LA ROŞIA MONTANĂ ?

Scrisoare deschisă adresată PRIMULUI MINISTRU AL ROMÂNIEI

Domnule Prim-Ministru,

Constatăm cu îngrijorare că în ultimele zile are loc în România o campanie agresiv concertată pentru susţinerea proiectului minier promovat de compania Gold Corporation la Roşia Montană (RMGC). Putem bănui motivul aflat la originea insistentelor declaraţii ale așa-zisuluigrup independent pentru monitorizarea patrimoniului de la Roşia Montană (GIPMPCRM) în favoarea demarării proiectului minier, prezentat ca soluţie viabilă pentru salvarea patrimoniului cultural de la Roşia Montană, dar şi ca prilej de exprimare a poziţiei privilegiate deţinute de RMGC în deciziile asupra destinului patrimoniului cultural românesc: în pofida pretenţiei de independenţă, acest grup este finanţat de compania RMGC, iar poziţia sa este expresia transparentă a acestei realităţi. În consecinţă, oameni de cultură importanţi, dar - aşa cum rezultă din declaraţiile făcute publice - defectuos sau deloc informaţi în problemele conservării, protejării monumentelor istorice şi ale gestionării complexe a peisajului cultural întorc spatele realităţii, calificând drept intenţii de salvare a patrimoniului cultural propunerile proiectului RMGC.

Curia Ugron din Mărtiniş

Familia Ugron se înscrie în lista celor mai vechi familii nobiliare transilvănene. Originară din fostul scaun Odorheiul Secuiesc, din Ábránfalva (satul Obrăneşti din jud. Harghita), ea este atestată documentar încă din secolul XIII. Pe teritoriul transilvănean se găsesc trei reşedinţe ale familiei înscrise în lista monumentelor istorice. În satul Mărtiniş din judeţul Harghita se află cea mai modestă dintre ele, o reflexie a conservatorismului culturii secuieşti, adânc legata de originile sale ţărăneşti, dar şi a statutului nobiliar al familiei, în care este evidentă dorinţa de comfort și reprezentare... (continuarea pe monumenteuitate.ro)

Curia Apor din Turia

Moştenire patrimonială aparte, suita de reşedinţe nobiliare ascunse în satele secuieşti rămâne o mărturie elocventă pentru prestigiul unei regiuni colonizate în scopul apărării graniţelor imperiale. Curiile nobiliare din Ţinutul Secuiesc nu se bucură de pompa reşedinţelor din restul teritoriului transilvănean, fiind reduse ca dimensiuni şi având un minimum de decoraţie. Însă tocmai această tipologie, conservată de-a lungul secolelor în întreg teritoriul secuiesc, le înzestrează cu un farmec deosebit, potenţat şi de istoria familiilor nobiliare pe care le-au găzduit.

2009

curia la inceputul secolului XX

Un astfel de exemplu este mica reşedinţă a familiei Apor din Turia, judeţul Covasna. Unicitatea acestei clădiri, în aparenţă modestă, constă în originalitatea spaţiului interior, copleşitor prin măiestria frescelor şi a tavanelor din lemn sculptat care datează din perioada Renaşterii transilvănene. Suferind transformări succesive care îi conferă niște dimensiuni mai mari comparativ cu media generală a curiilor, apropiindu-se chiar de palat, încadrăm totuşi această construcţie în seria curiillor secuieşti prin respectarea tipologiei planimetriei: porticul de intrare din care se ajunge la nivelul parterului tripartit, cu o sală centrală din care se face distribuţia spre încăperile laterale...(continuarea pe monumenteuitate.ro)

Castelul, palatul şi curia

CASTELUL

castelul Lónyai din Medieșul Aurit (Satu Mare)

Castelul este un program de arhitectură ce apare în Europa Occidentală în Evul Mediu, fiind reședința fortificată a unui nobil și răspunzând atât nevoii de locuire, cât și de apărare. În spațiul transilvănean, construcția de reședințe nobiliarea cunoaște un moment de avânt deosebit în secolele XVI-XVII. Tot în această perioadă, în Transilvania își fac apariția meșteri și arhitecți italieni, care aduc cu ei știința constructivă și gustul decorativ al Renașterii italiene, făcând ca toate castelele din Transilvania să fie realizate în stil renascentist, având un plan compact și simetric, ce constă într-un pătrat cu turnuri la colțuri, cu sau fără curte interioară.